Pretul oualor a crescut in ultima perioada, din doua motive principale. Unul dintre ele a fost cererea crescuta, datorita sarbatorilor de iarna. Al doilea motiv este faptul ca in sezonul rece, productia de oua scade, daca nu este respectata tehnologia de crestere corespunzatoare privind conditiile de microclimat si de hranire specifica acestui sezon.
Sezonul rece afecteaza productia de oua
Pasarile, in special gainile ouatoare, sunt afectate de conditiile nefavorabile din anotimpul rece. Gainile ouatoare necesita o hranire corespunzatoare, prin intermediul careia sa le fie asigurate cerintele pentru intretinerea functiilor vitale si a celor pentru productie. Asadar, pentru a putea avea o productie crescuta de oua, trebuie sa tineti cont de cateva lucruri.
Cerintele nutritive ale gainilor ouatoare
Cerintele energetice
In conditii normale, o gaina de 1,5-2 kg are nevoie de 200-210 Kcal EM (energie metabilizabila) zilnic, in scopul intretinerii functiilor vitale. Pentru un ou, are nevoie de 120 Kcal zilnic. Astfel, rezulta ca este necesar 300-330 Kcal EM/zi/cap. In timpul iernii, cerintele cresc cu 20%-30%, astfel ca se ajunge la un necesar de 360-380 Kcal/zi/cap. Indeplinirea cerintelor energetice in conditiile unor furaje care asigura 2750-2950 Kcal EM/kg, se realizeaza prin aproximativ 110-120 g de nutret combinat (NC)/zi.
Cerintele de proteina
In scopul intretinerii functiilor vitale, o gaina foloseste 3-3,2 g PB/zi. Pentru a produce un ou, sunt necesare 14-15 g proteina bruta (PB). Aceste cerinte pot fi asigurate cu aproximativ 110-120 g NC/zi, daca furajul contine 15-17% PB. Cerintele nutritive ale gainilor trebuie corelate cu varsta si cu nivelul productiei realizate, precum si cu nivelul temperaturii ambientale. Gainile cresc in greutate in perioada 22-40 de saptamani, iar in saptamanile 32-34 este consemnat si nivelul maxim de productie, astfel ca in acest interval, cerintele sunt maxime.
Calitatea proteinei din hrana
Calitatea proteinei din hrana se apreciaza in functie de continutul in aminoacizi esentiali, in special lizina, metionina si cistina, si triptofan. Neasigurarea acestora are efecte asupra consumului de furaje, nivelului productiei si marimii oualor. In cazul in care continutul de metionina este suboptim, va creste consumul de furaje. In cazul lizinei, atat insuficienta, cat si excesul, reduc consumul de furaje. Metionina influenteaza masa albusului, in timp ce lizina asigura o greutate normala a galbenusului.
In cazul gainilor ouatoare, sunt foarte importante cerintele minerale, in special cele de calciu. Pentru un ou de 55-60 g, partea minerala este de aproximativ 10%. Cu fiecare ou pe care il produce o gaina, elimina aproximativ 2 grame de calciu. Pentru a acoperi cerintele zilnice, la un coeficient de utilizare de 50%, nivelul de asigurare al calciului in NC trebuie sa fie de 2,8-3,3%. Necesarul de fosfor se satisface printr-un continut de 0,6-0,8% P, care este necesar pentru a asigura un raport Ca/P de 3,7/1.
Caracteristicile nutritive ale furajelor destinate gainilor ouatoare sunt: 2750-2950 Kcal EM/kg, 15-17% PB, 2,8-3,3% Ca, 0,6-0,8% P, 0,76% lizina, maxim 5% celuloza. Pentru fiecare cerinta sunt date limite, nivelele urmand a fi corelate de catre fermier cu curba de ouat si cu temperatura mediului.
In sezonul rece, fermierii pot utiliza in structura NC anumite materii prime din gospodarie sau cumparate. Printre acestea, se numara: porumb 50-70%, orz, grau 10-20%, sroturi de floarea-soarelui si soia 10-15%, mazare 5-8%, faina de lucerna 1-3% (taratele se pot folosi doar in proportie de 0-5%, din cauza continutului in acid fitic si al implicatiilor acestuia in asigurarea minerala), furaje de origine microorganica 5%, sare 0,3-0,35%, creta furajera 6,5-7,5%, fosfati 0,5-1% si premix vitamino-mineral 1%.
Zona de confort termic si procentul de ouat
Efectele negative ale scaderii temperaturilor sub limitele de confort apar repede. Acest lucru este constatat de catre crescatorii particulari, care nu dispun de un microclimat controlat si tin gainile afara, in mare parte a timpului. Printre efecte se numara scaderea procentului de ouat, precum si consumul crescut de furaje. Consumul ridicat se datoreaza faptului ca mare parte din energia furajului consumat este utilizata pentru mentinerea constanta a temperaturii corporale.
Zona de confort termic
Pentru gaini, zona de confort termic se situeaza intre 18 si 23 de grade Celsius. Iarna, cand temperaturile sunt intre 2 si 15 grade C, productia de oua incepe sa scada. Temperaturile intre +2 si -7 grade C sunt inscrise in zona critica de temperatura scazuta. La -10 grade C, gainile nu mai oua deloc.
La temperaturile cuprinse in zona de confort termic, gainile trebuie sa consume un furaj care le permite exteriorizarea potentialului productiv, care este corelat cu curba de ouat. Orice crescator poate face un astfel de furaj, care se realizeaza in functie de posibilitati. Un exemplu este format din: porumb 50%, orz sau grau 20%, srot de soia 17%, srot de floarea-soarelui 4%. Pentru partea minerala, se foloseste carbonat de calciu 6,8%, fosfat monocalcic 1%, sare 0,2% si premix vitamino-mineral 1%. Amestecul astfel obtinut asigura 2840 kcal energie metabolizabila si aproximativ 16% proteina bruta.
Cand temperatura ajunge sub limita de confort termic, este necesara cresterea nivelului energetic al furajului combinat cu aproximativ 5,8 kcal pentru fiecare grad Celsius. Astfel, pentru furajul din exemplul anterior, va trebui ridicat nivelul energetic cu aproximativ 116 kcal, ceea ce inseamna ca rezultatul final va fi de 2956 kcal. Valoarea aceasta poate fi asigurata printr-un amestec format din: porumb 66%, srot de soia 21%, srot de floarea-soarelui 4%, carbonat de calciu 6,8%, fosfat monocalcic 1%, sare 0,2% si premix vitamino-mineral 1%. Asa cum se poate observa, din acest amestec lipseste orzul si graul, intrucat acestea sunt componente cu valori energetice mai scazute decat cele ale porumbului. Asadar, se recomanda ca in sezonul rece sa se foloseasca porumbul impreuna cu celelalte componente, intrucat valoarea energetica a acestuia este mai mare decat a celorlalte cereale. Acest lucru permite cresterea nivelului energetic al furajului combinat.
Microclimatul si nivelul energetic al nutretului combinat
Nivelul energetic al furajului combinat trebuie ajustat in functie de temperatura mediului ambiant. Astfel, la o temperatura sub limita de confort termic este necesara cresterea nivelului energetic al furajului combinat cu aproximativ 5,8 kcal pentru fiecare grad Celsius. De exemplu, daca temperatura este de 0 grade C, nivelul energetic al furajului combinat trebuie crescut cu 116 kcal (20X5,8) fata de valorile energetice recomandate. Acest surplus energetic va putea fi folosit pentru a mentine constanta temperatura corporala, fara a fi afectata productia de oua.