Agrohub

Nu doar frumos, ci și folositor: proprietățile medicinale ale stânjenelului

Atunci când vine vorba de oferirea, cu orice ocazie, a cadourilor și mai ales a florilor, savurăm doar aspectul (mai rar parfumul) acestor plante, fără a medita decât poate foarte puțin și foarte rar la alte întrebuințări ale lor. La nivel de afacere, florile, atât cele în ghiveci, cât și cele tăiate, sunt cultivate pentru valoarea comercială a inflorescenței lor, dar sunt foarte mulți floricultori sau simpli amatori care cunosc și alte proprietăți ale acestor minunății vegetale decât coloritul lor floral.

În parte, despre proprietățile stânjenelului, sau irisului (Iris Germanica), se cunoaște mai puțin în afara societății academice și cultivatorilor specializați, de aceea oferim, mai jos, câteva note colectate din diferite surse, care se referă la subiectul enunțat.

Din multitudinea de specii de iris existente, cele mai populare au tulpinile relativ înalte, de 60-100 cm, iar florile sunt, de regulă, colorate în alb sau albastru. Planta este deosebit de atrăgătoare toamna, atunci când fructele se deschid și-și arată semințele colorate în oranj aprins, strălucitor.

Stânjeneii nu sunt plante foarte pretențioase, cresc și se pot cultiva în condiții foarte diverse. În general, au o rezistență înaltă la temperaturile joase, cu excepția speciilor cu bulbi, care au nevoie de acoperire suplimentară cu straturi de paie sau pământ. Irișii pot fi cultivați pe soluri foarte diferite, de la cele nisipoase, la cele pietroase sau argiloase, cu condiția ca acestea să nu conțină un grad prea înalt de umiditate. Există, însă, și un grup aparte de iriși iubitori de apă, care cresc în ape puțin adânci sau în pământuri mlăștinoase, însă aceste specii sunt mai rar întâlnite în țara noastră.

Dacă sunt bine întreținute, plantele înfloresc în fiecare an, iar pentru a stimula cea de-a doua înflorire din același an și pentru a putea obține recolte mai bogate din care să se poată tăia frumoase buchete de iriși, se recomandă îndepărtarea florilor ofilite și irigarea regulată pe toată perioada verii. De asemenea ar trebui să se asigure o ușoară afânare a solului și curățirea acestuia de buruieni, căci acestea rețin umiditatea și astfel le poate fi afectată înflorirea.

Utilizarea medicinală

Stânjenelul se cultivă atât ca plantă medicinală cât şi decorativă, dar se foloseşte şi în industria de parfumuri şi cosmetică. În scop fitoterapeutic, conform literaturii de specialitate, se utilizează rizomii de culoare albă (din al doilea şi al treilea an de vegetaţie).

Ca remediu naturist, stânjenelul acţionează într-un timp relativ scurt, datorită compoziţiei sale chimice. Planta conţine ulei eteric cu miros de viorele, esteri, glucozide, amidon, săruri minerale şi mucilagii. Aceste substanţe active îi conferă plantei un efect antispastic, expectorant, cicatrizant şi diuretic. Conform recomandărilor de pe platformele de remedii naturiste, unul dintre cele mai eficiente tratamente cu stânjenei este vinul cu rizomi. Remediul a fost testat în timp în cazul multor boli pentru care nu existau alte tratamente alternative.

Irisul merită o atenție sporită atât din partea iubitorilor de flori, pentru o amenajare splendidă a propriei grădini, cât și din partea adepților metodelor naturiste de prevenire și tratare a diferitelor afecțiuni.

AgroHub

Facem Agricultura sa functioneze

Adauga comentariu