Agrohub
Importul de mere este foarte ridicat in Romania

Importul de mere este foarte ridicat in Romania

Mugur Isarescu, Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, este surprins de importul de mere din Romania, care este foarte ridicat. Asta in conditiile in care Romania detine 14% din totalul suprafetelor cultivate cu meri din Uniunea Europeana.

Guvernatorul BNR a vorbit despre adancirea deficitului comercial a Romaniei. “Ce m-a frapat pe mine asa, am discutat, cu colegii, este ca importam foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafetelor cultivate cu meri, sa spunem, din Uniunea Europeana, dar numai 3% din productie. Bineinteles ca aici e vorba si de imbatranirea livezilor. Ele trebuie innoite. Dar faptul ca daca te uiti la acest import in crestere de fructe si cu preturi mai mari, nu sunt numai citrice, sunt produse care ar putea fi produse foarte bine de catre Romania. De asemenea, la legume”, a declarat Mugur Isarescu.

Importul de mere este prea ridicat

Conform Raportului asupra inflatiei, o treime din deficitul comercial generat de marfurile alimentare este cuprins de grupa de fructe si legume. Este surprinzatoare, in acest caz, contribuita dominanta a produselor cu traditie pe plan local, printre care se numara merele, strugurii, tomatele si cartofii.

In Raport se mentioneaza ca “Facand abstractie de influenta factorului sezonier, la toate aceste culturi, productia din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scazut, fenomen asociat, in primul rand, absentei unor castiguri in planul randamentelor, la care se adauga restrangerea, in general, a suprafetelor cultivate, inclusiv a suprafetei serelor. De exemplu, oricat de neasteptat ar fi din perspectiva potentialului si a traditiei locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regasesc merele, in conditiile in care Romania detinea in 2016 peste 10% din totalul suprafetei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul productiei. Diferenta dintre randamentele obtinute pe plan local si cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuata in cazul tomatelor, unde Romania detine 9,1% din suprafata cultivata si doar 2,4% din totalul productiei.”.

Conform datelor mentionate in document, productia de fructe si legume este mult sub potential. Activitatea investitionala precara a fermierilor se reflecta negativ in numeroase paliere, printre care: mecanizarea lucrarilor, constructia de sere, realizarea irigatiilor, tratarea terenurilor cu ingrasaminte, inlocuirea plantatiilor pomicole si viticole imbatranite cu plantatii noi cu specii performante, reconversia terenurilor, insuficienta spatiilor de depozitare si altele. De aceea, uneori, pentru operatorii comerciali este mai avantajos sa se aprovizioneze de la furnizori externi, care pot asigura fluxuri stabile in parametri cantitativi si calitativi corespunzatori.

Nu doar in sectorul fructe si legume sunt probleme

Conform Raportului BNR, “In ceea ce priveste alimentele de origine animala, in principal reprezentate de categoriile “carne si produse din carne”, respectiv “lapte si produse lactate” (cu contributii la deficitul total de 13% si respectiv 11%), se remarca, pe langa reducerea efectivelor, gradul excesiv de fragmentare a fermelor zootehnice. Situatia se rasfrange asupra capacitatii investitionale a fermierilor, deci a randamentelor obtinute, productia sectoriala fiind, in plus, afectata de spatii insuficiente de colectare, depozitare si transport. Astfel, incapacitatea de a livra catre verigile superioare ale lantului de productie marfa in conformitate cu cerintele de ordin cantitativ si calitativ ale acestora caracterizeaza nu doar segmentul vegetal, ci si domeniul zootehnic.”

Conform Raportului asupra inflatiei, cea mai expusa la fenomenul fragmentarii este cresterea bovinelor. Asta deoarece exploatatiile agricole individuale concentreaza 90% din efective in cazul vacilor pentru lapte, ceea ce inseamna ca fermierii reusesc sa furnizeze procesatorilor doar un sfert din productia locala de lapte, un procent care este mult sub media europeana, de circa 90%. Astfel, chiar daca materia prima utilizata in procesare este in mare parte de provenienta locala, companiile industriale de profil necesita importuri de completare, care reprezinta aproximativ jumatate din achizitiile de lapte si produse lactate din exterior. Aceasta situatie se mentine de cativa ani.

Partenerii comerciali considera ca o proportie semnificativa a deficitului Romaniei pe segmentul alimentar o reprezinta relatiile cu alte state din grupul noilor membri comunitari, respectiv Ungaria si Polonia.

Deficitul in comert

Dupa primele trei trimestre din 2017, Romania s-a mentinut pe deficit in comertul cu produse agroalimentare. Exporturile au avansat doar cu 2,7% fata de perioada corespunzatoare din 2016, pana la 4,453 miliarde de euro. In acelasi timp, importurile au cunoscut o crestere de 9,5%, totalizand 5,211 miliarde de euro.

In primele noua luni din 2017, deficitul comercial cu produse agroalimentare s-a majorat cu 79,34% la 757,34 milioane de euro. In perioada similara a anului trecut, acest deficit era de aproximativ 422,27 milioane de euro.

 

Sursa

Adauga comentariu