Creșterea caprelor câștigă tot mai mult teren în România. Fermierii au la dispoziție diverse forme de sprijin financiar, iar alegerea raselor potrivite și valorificarea eficientă a subvențiilor pot contribui la o exploatație profitabilă și sustenabilă. În acest articol vei descoperi principalele tipuri de subvenții disponibile și alte informații utile, într-un ghid practic pentru crescătorii din România.

Creșterea caprelor în România: efective și rase

România are o tradiție îndelungată în creșterea caprelor, iar efectivele sunt în creștere, atât datorită cererii pentru lapte și carne, cât și sprijinului din subvenții europene și naționale. 

Numărul de ovine și caprine, în creștere

Potrivit unor informații recente, date publicității de Institutul Național de Statistică, România se poate lăuda cu un efectiv de ovine și caprine care a crescut în 2024, față de 2023. Cu un număr total de 11,87 milioane de capete de ovine și caprine, țara noastră a urcat pe locul doi între țările membre ale Uniunii Europene, creșterea față de anul precedent fiind de 148.300 de capete. 

Ce rase de capre predomină în fermele din România

În ceea ce privește rasele de capre crescute în România, la loc de cinste se află rasele locale primitive, care deși au producții mai mici de lapte, sunt mai rezistente și bine adaptate condițiilor montane și colinare. 

Rasa Carpatină este cea mai răspândită, reprezentând aproximativ 75% din efectivul de caprine din țară. Producția de lapte per lactație este de 500-600 de litri, chiar dacă puține ferme ajung la acest nivel de producție.

Capra Albă de Banat este întâlnită mai ales în: Banat, Transilvania și nordul Moldovei. Aceste capre au o productivitate mai mare decât cele Carpatine, variind între 600 și 800 litri de lapte pe lactație, în condiții ideale.

Pe lângă rasele autohtone, în România se cresc și capre importate sau ameliorate pentru lapte și carne, cum ar fi rasa Saanen, originară din Elveția, apreciată pentru producția mare de lapte și perioada lungă de lactație, sau rasa Alpină franceză, adaptată pentru ferme mari și productivitate ridicată. 

Majoritatea caprelor sunt crescute pentru lapte. Ce calități are acest aliment

Creșterea caprelor în România este orientată în principal către producția de lapte, un sector care s-a dezvoltat constant în ultimii ani. Potrivit datelor provenite de la organizațiile de profil, aproximativ 90% dintre caprinele înscrise în Registrul Genealogic sunt producătoare de lapte, ceea ce confirmă orientarea raselor locale și ameliorate către obținerea acestui aliment valoros.

Laptele de capră, aliment și „medicament”

Deși laptele de capră și cel de vacă au valori nutriționale apropiate, primul se remarcă printr-un conținut mai ridicat de minerale esențiale (calciu, potasiu și fosfor) și prin prezența grăsimilor cu lanț mediu, care sunt mai ușor transformate în energie de către organism. Vitaminele, enzimele și oligopeptidele din laptele de capră pot avea efecte antioxidante și contribuie la menținerea sănătății generale.

Este tolerat mai bine de organism

Un alt avantaj important este profilul proteic diferit. Laptele de capră conține o cantitate mai mică din proteina alfa-s1-caseină, cea care cauzează adesea reacții de intoleranță la laptele de vacă. Din acest motiv, multe persoane care nu tolerează bine laptele de vacă pot consuma lapte de capră fără disconfort, în general.

Ideal pentru prepararea brânzeturilor și iaurturilor

Pe lângă beneficiile pentru sănătate, laptele de capră are și o valoare gastronomică deosebită. Textura sa cremoasă și aroma ușor distinctă îl fac ideal pentru prepararea brânzeturilor artizanale, a iaurturilor și a produselor lactate tradiționale românești. 

Principalele subvenții și ajutoare care se acordă pentru creșterea caprelor

În România, crescătorii de capre beneficiază de o serie de subvenții și programe de finanțare care vizează atât sprijinul direct pentru animale, cât și investiții utile. Aceste măsuri sunt gestionate de APIA, AFIR și, în unele cazuri, prin PNRR, oferind oportunități pentru ferme mici, medii și pentru tinerii fermieri.

1. Sprijin Cuplat Zootehnic (SCZ) – caprine

SCZ este principalul sprijin acordat fermierilor prin APIA și se aplică pentru ferme cu efective între 50 și 500 capete. Animalele trebuie să fie adulte, iar țapii pentru reproducție înscriși în registrul genealogic, respectând raportul de un țap la 35 capre. Subvenția se acordă cu cuantum de 12,54 euro pe cap și este plătită în două tranșe, cu un avans toamna și restul la plata finală. Plățile se efectuează în lei, la cursul valutar stabilit de APIA. Cererile se depun anual prin Cererea Unică APIA, fiind urmate de depunerea documentelor justificative.

2. Ajutoare Naționale Tranzitorii (ANT) – caprine

ANT se adresează în special fermelor mai mici, cu un prag de 25 femele adulte. Subvenția este de 4,5345 € pe cap de animal și presupune menținerea efectivelor 100 de zile după depunerea cererii. Această schemă este o opțiune pentru crescătorii care nu ating criteriile SCZ, oferind un sprijin financiar de bază pentru menținerea efectivelor.

3. Subvenție pentru ameliorarea raselor de caprine

Această schemă, gestionată de APIA și finanțată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), sprijină îmbunătățirea geneticii caprelor. Sprijinul se acordă indirect fermierilor prin asociațiile acreditate de crescători și acoperă până la 100% din costurile administrative pentru registrele genealogice și până la 70% din testele genetice pentru evaluarea performanțelor de lapte sau carne. Cuantumul este de până la 35 lei pe animal pentru fiecare serviciu (registru genealogic, teste genetice).

4. Investiții în ferme zootehnice – DR-20

Prin AFIR, fermele medii și mari pot accesa finanțare pentru modernizarea adăposturilor, achiziția de utilaje și infrastructură furajeră, cu sprijin de până la 65% din valoarea proiectului și plafon maxim de 2.000.000 € pentru proiecte complexe sau 300.000 € pentru achiziții de echipamente. Depunerea proiectelor se face în sesiunile anunțate pe site-ul AFIR, iar selecția se face pe baza criteriilor de punctaj.

5. Instalarea tinerilor fermieri – DR-30

Tinerii între 18 și 40 de ani care preiau pentru prima dată o exploatație pot primi un sprijin nerambursabil de până la 70.000 €, acordat în două tranșe. Planul de afaceri pe 3-4 ani este obligatoriu și trebuie să demonstreze cum va fi dezvoltată ferma. Sprijinul poate fi folosit pentru achiziția de animale, utilaje sau amenajarea adăposturilor.

6. Investiții în ferme mici – DR-14

Această măsură vizează fermele mici de caprine, oferind până la 50.000 € pentru modernizare și dotări, acoperind 85% din cheltuielile eligibile. Finanțarea se face sub formă de decontare a cheltuielilor, iar proiectele pot include achiziția de utilaje mici, amenajarea adăposturilor sau sisteme de muls și răcire a laptelui.

7. Consolidarea fermelor recent instalate – DR-12

Această intervenție sprijină fermierii instalați recent să-și dezvolte exploatațiile, oferind până la 200.000 € pe proiect. Intensitatea sprijinului depinde de vârsta fermierului: 80% pentru tinerii sub 40 de ani și 65% pentru fermierii mai în vârstă. Fondurile pot fi folosite pentru modernizarea adăposturilor, extindere și echipamente, nu și pentru achiziția efectivelor.

8. Procesarea produselor din capră – DR-22

Crescătorii sau cooperativele care doresc să adauge valoare producției pot accesa finanțare pentru: fabrici de brânzeturi, abatoare, depozite frigorifice sau alte facilități de procesare. Bugetele pentru aceste proiecte pot ajunge până la câteva milioane de euro, iar cofinanțarea proprie este, de regulă, 35-50%.

9. Sprijin prin PNRR

Proiectele prin PNRR vizează ferme verzi și digitale, oferind granturi între 350.000 și 1.500.000 € pentru investiții în energie regenerabilă, sisteme inteligente de hrănire și monitorizare, infrastructură de gestionare a dejecțiilor și automatizare. Aceste fonduri se adresează fermierilor organizați legal (PFA, II, IF, SRL, cooperative) și au termene stricte de implementare până în 2026. Fermele de capre pot accesa aceste fonduri dacă proiectele lor respectă condițiile generale pentru ferme verzi și digitale.

Condiții generale pentru a primi subvenții și finanțări

Pentru a accesa aceste subvenții, fermierii trebuie să fie organizați legal, să fie șefi ai exploatației, să dețină efective și dimensiuni minime ale fermei, să respecte normele legale și să depună documentația obligatorie:

Eligibilitate fermier:

• organizați legal: PFA, II, IF, SRL sau cooperative;
• șef al exploatației, cu competențe profesionale;
• pentru tineri fermieri: până la 40-45 ani, în funcție de schemă.

Exploatație:

• dimensiune minimă economică: 12.000 € SO (pentru investiții mari);
• efective minime: SCZ 50-500 capete, ANT ≥25 femele adulte;
• menținerea efectivelor pe perioada impusă (de exemplu, 100 zile ANT).

Investiții eligibile și neeligibile

• modernizare adăposturi, utilaje, sisteme de muls și răcire;
• facilități pentru procesare lapte/brânză;
• tehnologii verzi și digitale (PNRR): energie regenerabilă, automatizare, monitorizare;
• neeligibile: achiziția de animale, locuințe, terenuri sau mijloace de transport personale.

Cerințe administrative

• cerere unică APIA sau proiect depus la AFIR/PNRR;
• plan de afaceri (pentru investiții și tineri fermieri);
• cofinanțare proprie conform schemei (15-50%);
• respectarea legislației privind mediu, siguranță alimentară și biosecuritate.

Importanța subvențiilor pentru fermele de capre din țara noastră

Subvențiile reprezintă un sprijin de bază pentru fermele de capre din România, având un impact direct asupra productivității, calității producției și sustenabilității economice a exploatațiilor. Banii primiți de la stat sau prin fonduri europene permit fermierilor să investească în toate aspectele critice ale activității zootehnice. 

Creșterea producției de lapte și carne

În primul rând, subvențiile pot fi folosite pentru achiziționarea de furaje de calitate, suplimente nutritive și vaccinuri, ceea ce contribuie la sănătatea animalelor și la creșterea producției de lapte și carne. 

Modernizarea infrastructurii din ferme

De asemenea, fondurile sunt esențiale pentru modernizarea infrastructurii fermei. Fermierii pot construi sau îmbunătăți adăposturile, pot achiziționa echipamente de muls, sisteme de refrigerare și spații de depozitare, toate acestea reducând pierderile și crescând eficiența producției. 

Investiții în tehnologii de top

Ajutoarele permit și investiții în tehnologii moderne și sisteme de management al fermei, care facilitează monitorizarea sănătății animalelor, gestionarea hranei și optimizarea productivității. De exemplu, pot fi instalați senzori pentru monitorizarea sănătății animalelor, care semnalează din timp semne de boală, stres sau deficiențe nutritive, prevenind pierderile și scăderea producției. 

Important rol social și economic

Dincolo de beneficiile directe asupra fermei, subvențiile au un rol social și economic semnificativ. Ele încurajează tinerii să intre în agricultură, susțin dezvoltarea zonelor rurale și ajută la menținerea unui echilibru între mediul urban și cel rural. 

Pe scurt, subvențiile permit fermierilor să reducă riscurile financiare inerente zootehniei, să planifice investiții pe termen lung și să amplifice calitatea produselor oferite pe piață. În acest fel, sprijinul financiar devine atât un instrument de supraviețuire, cât și un catalizator al dezvoltării fermelor de capre din România.